Scopul acestui Curs de Aromaterapie este de a pune bazele unor cunoștințe holistice necesare pentru înțelegerea modului de acțiune a uleiurilor esențiale asupra corpului fizic și a corpurilor energetice și modalitatea – mecanismul prin care acestea acționează.

De asemeni, acest curs, deși este un curs general de aromaterapie, are și module specifice pentru uleiurile și produsele doTERRA și este gândit ca un training de bază pentru consultanții doTERRA.

Hipocrate, considerat a fi părintele medicinei, ne învăţa încă din secolul 4 ÎEN că natura organismului uman poate fi înţeleasă doar dacă este privită ca un întreg.

În secolul 14 EN, Paracelsus susținea că boala şi sănătatea corpului uman se bazează pe armonia dintre om (microcosmos) şi natură (macrocosmos), iar ca rezultat al acestei idei hermetice de armonie, universul macrocosmic era considerat ca fiind prezent în fiecare microcosmos al unei persoane.

Părinţii Medicinei (Socrates, Hippocrates, Avicenna) şi alţii – practicau şi învăţau Medicina la modul holistic, metodele lor terapeutice adresându-se tuturor dimensiunilor fiinţei umane: corp, minte, suflet.

Medicina Holistică e medicina care tratează omul ca întreg – la nivel fizic, energetic, emoţional, mental şi spiritual.

Medicina alopată, adică medicina așa cum o cunoaștem noi astăzi și care este aplicată în spitale, defineşte sănătatea ca fiind absenţa bolii, aceasta definiţie bazându-se pe un enunţ negativ.

Denumirea de alopatie vine de la grecescul allos (diferit) şi pathos (suferinţă) şi este legată de numele cunoscutului medic german Samuel Hahnemann care, la începutul sec 19 pune bazele homeopatiei.

Prin acest termen el încearcă să definească medicina care se practica în toate spitalele vremii, pentru a o putea deosebi de noua metodă de tratament dezvoltată de el care se baza pe principiul similitudinii şi a cărei denumire vine de la grecescul homeos (asemănător) şi pathos (suferinţă).

Alopatia este o medicină a contrariilor şi cele mai multe dintre medicamentele pe care le foloseşte pentru tratamente au prefixul “anti”, de exemplu febra se tratează cu antitermice, durerea cu antialgice, tusea cu antitusive etc.

Este un tip de medicină familiar societăţilor occidentale şi reprezintă o abordare biologică a vindecării.

În ceea ce priveşte corpul, alopaţii timpurii au mers pe urmele lui Descartes, având o viziune mecanicistă asupra corpului şi separând-ul în părţi componente. Ei căutau cauze fizice ale bolilor şi încercau să numească, definească şi trateze anumite boli specifice organului respectiv.

În ceea ce priveşte partea spirituală, aceasta este separată total de tot ceea ce înseamnă sănătate şi vindecare, fiind de obicei privită ca o abordare non ştiinţifică.

Deşi medicina alopată recunoaşte că multe simptome au o componentă mentală (de exemplu stresul emoţional poate să ducă la ulcer sau dureri cronice de cap), abordarea sa generală este aceea de a suprima simptomele, atât cele fizice cât şi cele psihologice.

În medicina alopată, principala cauză a îmbolnăvirilor este considerată a fi acţiunea bacteriilor patogene şi viruşilor sau dereglările biochimice; în diagnosticarea bolilor se folosesc testele ştiinţifice, medicamentele, iar chirurgia şi radiaţiile fac parte dintre uneltele cheie în tratarea problemelor de sănătate.